CARTEA VERDE
21-09-2011
privind revizuirea Directivei relative la Calificările Profesionale nr. 2005/36/CE

CARTEA VERDE reprezintă cea de a doua etapă a procesului de revizuire a Directivei în cauză, prima etapă fiind cea referitoare la Chestionarul privind Consultarea publică la care au răspuns aproximativ două sute de autorităţi competente şi organizaţii profesionale.

Cartea Verde demonstrează, de asemenea, că activitatea de lobby desfăşurată de Consiliul European al Profesiilor Liberale – CEPLIS de promovare a unor puncte de vedere importante ale profesiilor liberale europene a dat rezultate, un exemplu fiind cel referitor la platformele comune.

Cartea Verde evidenţiază o serie de probleme la care CEPLIS a răspuns deja.

Cu toate acestea, CEPLIS aşteaptă din partea profesiilor liberale europene, inclusiv din România, să – i transmită propunerile, comentariile şi sugestiile referitoare la revizuirea Directivei privind Recunoaşterea Reciprocă a Calificărilor Profesionale, care să fie puse la dispoziţia Grupului său de lucru însărcinat cu redactarea răspunsului oficial al CEPLIS.

După publicarea Cărţii Verzi, care este în fapt un document consultativ, urmează o nouă Consultare Publică, care se va încheia la data de 20 septembrie 2011, urmată imediat de o Conferinţă.

O propunere legislativă va fi mai apoi redactată către sfârşitul anului.

Fiind un document elaborat de Comisia Europeană, Cartea Verde conţine punctele sale de vedere cu privire la modernizarea Directivei referitoare la Calificările Profesionale.

Aşa cum am menţionat mai sus, în aceste poziţii ale Comisiei Europene au fost înglobate, în urma unor intense negocieri şi punctele de vedere ale Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS.

Profesiile liberale europene consideră însă că multe aspecte preluate în Cartea Verde nu sunt suficient de clare şi nu prezintă garanţii care să asigure creşterea mobilităţii profesioniştilor liberali în Spaţiul Uniunii Europene.

De aceea, CEPLIS a decis să solicite profesiilor liberale europene să transmită noi propuneri şi comentarii cu privire la modificarea Directivei referitoare la Calificările Profesionale, iar Grupul său de lucru constituit în acest scop, să – şi continue activitatea, astfel încât până la întâlnirea din 7 septembrie 2011 cu reprezentanţii Comisiei Europene să aibă un punct de vedere pe care să – l prezinte şi să – l susţină în faţa oficialilor europeni.

În cele ce urmează, vă prezentăm principalele aspecte conţinute în Cartea Verde privind modificarea Directivei referitoare la Calificările Profesionale.

  • Cardul Profesional European

Principalele aspecte cu privire la Cardul Profesional European sunt :

  • Comisia Europeană se pronunţă în favoarea Cardului profesional ;
  • Înfiinţarea unui grup de lucru format din profesionişti liberali şi autorităţi interesate de ideea Cardului profesional european. Grupul de lucru şi – a început lucrările în luna ianuarie 2011 şi trebuie să prezinte concluzii concrete în luna septembrie a.c. CEPLIS face parte din acest Grup de lucru ;
  • Comisia Europeană consideră că elementele definitorii ale Cardului profesional sunt următoarele :
  • Instrument destinat profesioniştilor liberali interesaţi să migreze ;
  • Nu este obligatoriu ;
  • Autorităţile competente ale statului membru de plecare au sarcina de a verifica faptul că solicitantul deţine calificările corespunzătoare şi satisface orice altă condiţie impusă de Directiva modernizată ( spre exemplu, stabilirea legală şi autenticitatea diplomelor ) ;
  • Întărirea rolului statului membru în care calificarea a fost obţinută, cu condiţia ca profesionistul liberal să aibă dreptul de a o exercita. Dacă o profesie nu este reglementată în statul membru de plecare, este de competenţa acestui stat de a desemna o autoritate publică competentă pentru emiterea cardului profesional ;
  • Mobilitatea temporară a profesioniştilor trebuie întărită. În acest caz, toate obligaţiile de informare pe care statul de primire le – ar putea impune, ar deveni inutile;
  • Cardul profesional se substituie documentelor administrative deoarece ele conţin toate informaţiile necesare pentru ţara de destinaţie ;
  • Cardul profesional european ar putea crea, graţie tehnologiilor de comunicare rapidă, un mecansim concret şi perfect adaptat nevoilor în cadrul unei Directive privind Calificările Profesionale modernizată ;
  • Sistemul Informatic al Pieţei Interne ( IMI ) ar putea facilita şi accelera cooperarea dintre un stat membru emitent ( statul de plecare ) şi statul membru de primire ( ţara în care profesionistul liberal doreşte să se instaleze ). O cooperare mai rapidă între cele două categorii de state de mai sus, ar permite o recunoaştere accelerată pentru titularii cardului. Cooperarea prin intermediul IMI trebuie să aibă în vedere, de asemenea, termenul limită pe care statele membre ar trebui să fie obligate să – l respecte în viitor.

2. Principiul accesului parţial

Comisia Europeană reia avizul Curţii Europene de Justiţie şi declară că înscrierea principiului de mai sus în Directivă va întări garanţiile oferite profesioniştilor liberali.

Potrivit Curţii, accesul parţial poate fi garantat dacă sunt îndeplinite, cumulativ, două condiţii şi anume :

  • diferenţele dintre domeniile de activitate ale profesiilor interesate sunt atât de mari încât nu pot fi compensate prin măsuri compensatorii şi că în realitate este necesară o formare profesională completă ;
  • nu există raţiuni de ordin general valabile care să justifice interzicerea unui astfel de acces parţial.

Comisia Europeană nu mai reia ideea « Codurilor de Conduită «, dar introduce posibilitatea existenţei unor excepţii, dacă aceste coduri sunt justificate de raţiuni imperioase de interes general, dacă ele sunt de natură să garanteze realizarea acestui obiectiv de interes general şi dacă ele nu merg dincolo de ceea ce este necesar pentru a – l atrage.

3. Platformele comune

- Comisia Europeană revine asupra eşecului Platformelor Comune , dar propune, de această dată, reorganizarea lor prin lărgirea conceptului de platformă comună ceea ce ar putea deschide calea unei recunoaşteri automate ;

- O nouă abordare a platformelor comune ar putea să opereze foarte mult în aceeiaşi direcţie cu sistemul recunoaşterii automate pentru medici, dentişti, asistenţi medicali şi moaşe, farmacişti, medici veterinari şi arhitecţi, dar fără participarea tuturor statelor membre sau chiar a statelor care sunt prevăzute la art. 15. Pragul ar putea fi coborât la o treime din toate statele membre ( 9 ) în loc de două treimi, care să îmbunătăţească crearea platformelor comune ;

- Statele care nu participă la o platformă comună sunt libere să i se alăture ulterior ;

- Noile platforme vor face obiectul unui test de compatibilitate cu Piaţa Internă pentru a verifica dacă condiţiile convenite în cadrul său sunt proporţionale şi nu sunt detaliate până la punctul în care ele pot să devină un obstacol în calea mobilităţii profesiniştilor liberali provenind din statele membre neparticipante. Testul de compatibilitate cu Piaţa Internă ar putea fi realizat de către asociaţiile profesionale interesate şi contribuie, în mod deosebit, la determinarea măsurii în care experienţa profesională a unei persoane provenind dintr – un stat membru neparticipant i – ar permite să acceadă într – o profesie dintr – un stat participant.

Platformele comune ar trebui susţinute nu numai de către organizaţiile profesionale, ci într – o a doua etapă de cel puţin nouă state membre.

Pe baza unei propuneri venind din partea unei asociaţii profesionale şi cu sprijinul necesar al unui număr suficient de state membre, Comisia se va afla în cele din urmă în situaţia de a aproba o platformă comună printr – un act de delegare al cărui cadru ar putea fi stabilit în Directiva modernizată.

Ideea « celui de al 28 lea regim «  şi programele de formare profesională, care să înlocuiască platformele comune, a fost abandonată de Comisia Europeană.

Referitor la « cel de al 28 – lea regim « trebuie precizat că acesta are la bază programele de formare profesională, care ar putea fi elaborate pentru diverse profesii fundamentate pe blocuri comune de competenţă.

Aceste programe ar putea forma « cel de al 28 –lea regim « , care să vină în sprijinul programelor de formare la nivel naţional pentru diferitele profesii.

În dreptul european, « cel de al 28 – lea regim « aduce valoare adăugată în domenii precum dreptul societăţilor sau dreptul proprietăţii intelectuale.

4. Profesii reglementate

Comisia Europeană apreciază că reglementarea profesiilor riscă, prin natura sa, să împiedice mobilitaea profesioniştilor liberali pe teritoriul Uniunii Europene.

În condiţiile unei slabe mobilităţi şi a unei cereri crescânde de personal calificat, tensiunea dintre reglementare şi libera circulaţie pare să reprezinte o veritabilă dificultate.

Comisia Europeană atenţionează asupra riscului protecţionismului naţional şi evidenţiază riscurile profesioniştilor liberali, care doresc să se stabilească într – un alt stat membru. Aceştia se vor afla în faţa unor cerinţe de recunoaştere foarte complicate care ar putea să fie, în anumite cazuri, disproporţionate sau inutile pentru realizarea obiectivelor de politică publică şi ar putea pune obstacole pentru libera circulaţie a cetăţenilor europeni.

5. Mobilitatea temporară

O problemă importantă se pune în cazul în care un profesionist liberal,

care exercită o profesie nereglementată într – un stat membru, se deplasează temporar într – un alt stat membru în care aceasta este reglementată.

În astfel de cazuri, noul regim nu este deschis decât acelora care pot demonstra că au doi ani de exeperienţă profesională sau sunt titulari ai unui titlu potrivit căruia au urmat o « formare reglementată « .

Unele părţi interesate se pronunţă pentru oferirea unei mai mari posibilităţi de alegere pentru consumatori, lucru ce s – ar putea realiza prin lărgirea câmpului de aplicare a acestui regim simplificat.

Alte părţi interesate se tem de abuz, prin alegerea sistematică a legislaţiei cea mai convenabilă ( forum shopping ).

Modernizarea Directivei va trebui să ţină un echilibru între aceste două puncte de vedere legitime.

Regula celor doi ani este în general acceptată deoarece ea protejează consumatorii din statele membre în care o profesie este reglementată. Totuşi, această regulă poate fi disproporţionată în cazul consumatorilor care călătoresc într – un alt stat membru şi unde astfel de consumatori nu şi – au ales un profesionist liberal, ci unul din statul din care provin. Profesionistul liberal respectiv nu are nici un fel de contact cu consumatorii locali din statul membru de primire.

În consecinţă, declaraţia prealabilă şi cei doi ani de experienţă solictaţi nu pot fi justificaţi din punct de vedere al protecţiei consumatorilor. Respecatrea dreptului consumatorului de a alege ar trebui să prevaleze asupra temerilor de « forum shopping « , care nu par să fie justificate în astfel de situaţii. Cerinţa unei declaraţii prealabile nu este necesară.

Dreptul de a alege al consumatorului ar trebui limitat doar atunci când riscurile privind sănătatea publică şi siguranţa consumatorului justifică o verificare prealabilă a calificărilor.

6. Administraţia şi accesul on line e- government

Comisia Europeană recunoaşte că există un deficit de claritate şi informaţie, fapt ce împiedică adesea realizarea obiectivului privind adoptarea de decizii rapide de către statele membre.

Totodată, Comisia Europeană propune statelor membre înfiinţarea unor centre de informare on line care să permită accesul la toate informaţiile referitoare la autorităţile competente şi documentele cerute pentru recunoaşterea calificărilor profesionale, pentru toate profesiile şi pentru toate regiunile de destinaţie.

O a doua etapă, ar fi ca acestea e – centre să ofere posibilitatea de a efectua on line toate procedurile legate de recunoaşterea calificărilor profesionale.

Comisia Europeană cere statelor membre să aibă încredere în Punctele de Contact Unic. În viitor, acestea ar putea organiza centrele de informare, coordonarea cu autorităţile competente şi utilizarea facilităţilor sistemului e – government. Comisia Europeană nu a mai inclus în Cartea Verde ideea Punctului de Contact Unic.

7. Nivelul calificărilor

Comisia Europeană examinează cele cinci nivele de calificare profesională ( definite la art. 11 din Directivă ).

Când un profesionist liberal solicită recunoaşterea calificărilor sale în scopul exercităii unei profesii acoperită de sistemul general, autoritatea competentă trebuie să ţină sema de aceste nivele pentru a stabili dacă solicitantul poate beneficia de prevederile Directivei.

În prezent, dacă există o diferenţă de două nivele sau mai multe între titlul pentru care profesionistul liberal este titular şi cel care este cerut în statul membru de primire, Directiva nu se aplică.

Comisia se teme de riscul unei suprapuneri între nivelele definite la art. 11 şi cele opt nivel definite de Cadrul European de Calificări ( EQF ), care se bazează pe educaţia şi formarea profesională dobândită având în vedere că EQF va fi implimentat în anul 2012.

O soluţie de ameliorare ar fi evitarea oricărei clasificări a calificărilor care duc la excluderea unor profesii din dispozitivul Directivei. La aceasta se adaugă posibila suprimare a nivelului de calificări înscrise la art. 11 din Directivă ( precum şi a anexei II care este legată de art. 11 ).

Aceasta înseamnă că autorităţile competente nu vor mai stabili eligibilitatea unui solicitant potrivit nivelelor predefinite de calificări şi se vor concentra asupra identificării diferenţelor substanţiale de pregătire pentru a decide dacă sunt necesare măsuri compensatorii.

Ca o consecinţă, autorităţile competente nu vor mai putea refuza cererile de recunoaştere invocând o diferenţă în nivelul calificărilor cum este cea care există între o diplomă universitară şi o diplomă de învăţământ secundar ( liceal ). Ele nu vor mai putea refuza recunoaşterea calificărilor pe baza expereinţei profesionale atestate de către un stat membru ( conform art. 11, punctul a din Directivă ). Suprimarea acestor clasificări ar da o putere discreţionară mai mare statelor membre.

8. Măsuri de compensaţie

Propunerile Comisiei Europene cu privire la sistemele de măsuri de compensaţie se referă la:

  • definirea condiţiilor conform cărora statele membre de primire pot impune măsuri de compensaţie ;
  • eliminarea articolul 13, paragraf 2 din Directivă, care prevede că profesioniştii liberali trebuie să aibă cel puţin doi ani de experienţă dacă profesia lor nu este reglementată în statul membru de origine ;
  • introducerea în Directivă a unei noi garanţii care să protejeze cetăţenii Uniunii Europene împotriva măsurilor de compensaţie arbitrare.

O autoritate competentă ar trebui să justitifce hotărârea luată atunci când se constată diferenţe substanţiale între formarea solicitantului şi formarea cerută de statul membru de primire, diferenţe care împiedică un profesionist liberal să – şi exercite profesia în statul membru de primire ;

- Să se imprime un caracter obligatoriu dispoziţiilor esenţiale ale Codului de conduită referitor la practicile administrative naţionale prevăzute la art. 23 din Directivă. În acelaşi timp, alte dispoziţii ale Codului de conduită nu ar trebui să devină obligatorii.

9. Recunoaşterea automată

Propunerea Comisiei Europene referitoare la modernizarea Directivei în ceea ce priveşte recunoaşterea automată sunt următoarele :

  • Într – o primă etapă, Directiva ar putea fi modificată ea însăşi pentru a clarifica şi adapta aspecte fundamentale ale cerinţelor formării profesionale, spre exemplu prin precizarea duratei minime a formării profesionale şi prin întărirea măsurilor destinate garantării calităţii prestatorilor ;
  • Într – o a adoua etapă, acest nou cadru constiuit prin acte de implementare sau delegare va servi nu numai pentru actualizarea conţinutului formării profesionale pentru ansamblul profesiilor interesate ci, de asemenea, pentru definirea ansamblului competenţelor ;
  • În cea de a treia etapă şi ultima, armonizarea cerinţelor minimale de formare ar putea să fie îmbunătăţită în continuare dacă este necesar, prin abandonarea, de exemplu, a sistemelor bazate pe numărul de ore de formare profesională în favoarea Sistemului European de Transfer şi Acumulare de Credite ( ECTS ) în toate statele membre pentru a facilita în viitor recunoaşterea automată a calificărilor.

Un mecanism ar putea fi luat în consideraţie pentru a exprima în puncte ECTS numărul minim de ani specificat în Directiva modernizată.

Comisia Europeană a propus, de asemenea :

  • Creşterea încrederii în sistemul de recunoaştere automată dublată de o mai mare armonizare a perioadelor minime de formare profesională. O altă soluţie constă în stabilirea entităţilor sau autorităţilor naţionale care să fie însărcinate cu supravegherea conţinutului formării profesionale care să conducă la acordarea unui titlu profesional conform cerinţelor Directivei ;
  • Precizarea statutului profesioniştilor liberali pe baza condiţiilor minimale şi, de asemenea, dacă deţinătorii de diplomă pierd dreptul lor de a exercita o profesie pentru care au obţinut calificarea în statul membru de origine.

10. Sistemul Informatic al Pieţei Interne ( IMI )

Statele membre cooperează în mod curent prin Sistemul IMI. Sistemul IMI nu este obligatoriu pentru autorităţile competente ale profesiilor ale căror activităţi au fost excluse din câmpul de aplicare al Directivei.

Rapoartele de experienţă ale autorităţilor competente întocmite în anul 2010, precum şi consultarea publică la prezenta Directivă demonstrează un sprijin puternic vizând utilizarea obligatorie a Sistemului IMI, inclusiv de către profesiile care nu sunt acoperite de Directiva Servicii.

O soluţie care este luată în calcul în acţiunea de modernizare a Directivei constă în impunerea pentru toate autorităţile competente a utilizării IMI pentru a răspunde solicitărilor de informaţii venind din partea omologilor din alte state membre.

Mecanismul de alertă care trebuie să fie declanşat în anumite condiţii de un stat membru la răspunsul altui stat membru, inclusiv în cazul unui profesionist liberal care poate cauza serioase prejudicii sănătăţii, siguranţei persoanelor sau mediului înconjurător este abordat de Comisia Europeană sub forma a două opţiuni :

  • Prima opţiune constă în aplicarea aceluiaşi mecanism care se aplică profesiilor acoperite de Directiva Serviciilor din domeniul Sănătăţii. O alertă va fi astfel limitată la împrejurările în care este evident că un profesionist liberal din domeniul sănătăţii migrează într – un alt stat membru deşi el a fost sancţionat prin interzicerea exercitării profesiei în ţara de origine. Alerta se limitează la acele state membre unde există o probabilitate mare de risc sau de daune. Trebuie luaţi în calcul toţi factorii care pot indica faptul că prestatorul va oferi serviciile sale într – un alt stat membru decât cel de origine.
  • O altă opţiune, mult mai sigură pentru pacienţi, constă în impunerea obligaţiei de a lansa o alertă tuturor statelor membre în momentul în care un profesionist liberal care doreşte să migreze din domeniul Sănătăţii a pierdut dreptul de a practica profesia ca urmare a sancţiunilor primite. Orice măsură luată, în acest sens, trebuie să respecte Carta Drepturilor Fundamentale şi mai ales dispoziţiile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal şi dreptul la un recurs efectiv.

11. Cerinţele de ordin lingvistic

Comisia Europeană reia argumentul cunoştinţelor lingvistice necesare pe care profesioniştii liberali trebuie să le aibă pentru a – şi exercita profesia în statul membru de primire.

În acest context, statele membre trebuie să ia în consideraţie principiul proporţionalităţii care exclude testele sistematice de limbă.

Comisia Europeană apreciază că verificarea de la caz la caz a cunoştinţelor lingvistice ale cetăţenilor Uniunii Europene interesaţi de o mobilitate personală reprezintă un mod legitim de a proteja interesele consumatorilor şi ale pacienţilor.

Dar o verificare sistematică, dacă este făcută de o manieră disproporţionată, poate fi un mijloc neloial de a refuza profesioniştilor din străinăatte dreptul de a exercita o activitate profesională.

Angajatorilor le revine sarcina de a se asigura că toate competenţele lingvsitice necesare au fost dobândite.

Referitor la cerinţele de ordin lingvistic care trebuie impuse profesioniştilor liberali din domeniul sănătăţii, Comisia Europeană propune :

  • Clarificarea codului de conduită fapt ce permite să i se aducă adaptări ulterioare ;
  • Introducerea în Directivă a unei dispoziţii vizând în mod special profesiile din domeniul sănătăţii aflate în contact direct cu pacienţii.

Această dispoziţie ar autoriza un control unic de competenţe lingvistice înainte ca profesionistul liberal să intre în contact direct cu pacienţii.