Informare CEPLIS
10-06-2009
cu privire la acţiunile desfăşurate, în ultima perioadă, de Consiliul European al Profesiilor Liberale – CEPLIS, precum şi cu privire la pro blemele ce prezintă interes pentru profesiile liberale la nivel european

I. În data de 23 aprilie 2009, Parlamentul European a adoptat Raportul Bowis asupra propunerii de Directivă privind Drepturile pacienţilor în materie de asistenţă medicală transfrontalieră. Mai mult, organismul european a adoptat alte două rapoarte asupra a două iniţiative în domeniul sănătăţii :

  • Propunerea de Recomandare a Consiliului European referitoare la securitatea pacienţilor ;
  • Strategia Europeană privind Bolile Rare.

Aceste acţiuni reprezintă un pas important pe linia efortului de a oferi pacienţilor mai multe oportunităţi şi acces la serviciile de sănătate la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European a pus accentul în cadrul celor trei rapoarte supuse votului, pe nevoia cooperării între toate statele membre în vederea punerii în comun a cunoştinţelor şi expertizei în scopul maximizării beneficiilor pentru toate părţile implicate.

  • Primul Raport a vizat Propunerea de Directivă referitoare la Drepturile pacienţilor în materie de asistenţă medicală transfrontalieră

Votul a urmat unei perioade de 2 ani de consultări şi dezbateri şi a mai multor luni de discuţii în cadrul a 7 comitete parlamentare. Mai multe amendamente asupra Raportului Bowis au fost folosite în cadrul Propunerii de Directivă pentru a îmbunătăţi informaţia furnizată pacienţilor vizând calitatea şi securitatea în domeniul asistenţei medicale.

  • Deputaţii europeni s – au pus de acord şi în privinţa celui de al doilea raport referitor la Propunerea Comisiei Europene relativă la Recomandarea Consiliului asupra Securităţii Pacienţilor COM ( 2008 ) 837, care îndeamnă la acţiune «  în una din cele mai mari provocări căruia sistemul de sănătate european trebuie să – i facă faţă – răul involuntar produs pacienţilor atunci când primesc îngrijiri medicale « . Raportul a fost redactat de eurodeputatul italian AMALIA SARTORI şi are ca obiectiv o reducere cu 20% a cazurilor în anul 2020.

În acelaşi timp, obligaţiile menţionate în raport trebuie să rămână voluntare, afară de cazul în care Consiliul decide altfel.

Raportul în cauză a fost adoptat cu o largă majoritate. Trebuie remarcat că, în acest caz, Comisia Europeană nu este de acord cu Parlamentul European asupra obiectivului european, dar ea îşi exprimă acordul în favoarea dezvoltării indicatorilor de măsurare a infecţiilor asociate îngrijirilor de sănătate.

3). Parlamentul European a adoptat şi Raportul redactat de către eurodeputatul ANTONIS TRAKATELLIS asupra Acţiunii europene în domeniul bolilor rare COM ( 2008 ) 679 final.

Raportul subliniază necesitatea îmbunătăţirii actvităţii în acest domeniu şi acţiune comună în sectorul cunoştinţelor şi a cercetării. De asemenea, raportul insistă asupra unei colaborări internaţionale în acest domeniu, iar susţinerea poate veni din partea Reţelei Europene de Referinţă asupra Bolilor Rare.

După momentul Strasbourg, Doamna ANDROULLA VASSILIOU, Comisarul pe probleme de sănătate a explicat voturile respective, astfel : «  Îmi face plăcere că Parlamentul European a luat în considerare oportunitatea de a avansa în direcţia construirii unei Europe pentru pacienţi. Sunt convinsă că acest pas va conduce spre o mai mare încredere şi cunoaştere pentru toţi cetăţenii în ceea ce priveşte îngrijirile de sănătate pe care ei le primesc. Sunt iniţiative care, într – adevăr, aduc Uniunea Europeană foarte aproape de cetăţenii săi « .

II. Întâlnirea delegaţiei Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS cu eurodeputaţii socialişti.

La data de 7 mai 2009, o delegaţie a Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS formată din Vicepreşedintele acestuia – Domnul JACQUES REIGNAULT, Domnul ARMAND GERSANOIS – trezorier, SERGE COIMBRA – Preşedintele Comitetului de Legătură al Podologilor Europeni ( CLPUE ) şi Domnul Dr. THEODOROS KOUTROUBAS – Director General al CEPLIS s – a întâlnit la Strasbourg cu eurodeputaţi ai Grupului Socialist European.

Obiectivul acestei reuniunii a fost exprimarea punctului de vedere al CEPLIS asupra diferitelor teme şi, în special, cel legat de Small Business Act pentru Europa. Delegaţia Consiliului European al Profesiilor Liberale a pledat, de asemenea, în favoarea creării unui intergrup parlamentar pentru profesiile liberale. Un alt aspect dezbătut în cadrul reuniunii a fost cel al proiectului Academiei Profesiilor Liberale, discuţia fiind purtată cu Doamna CATHERINE TRAUTMANN.

1. Domnul Vicepreşedinte JACQUES REIGNAULT a prezentat poziţia CEPLIS privind Small Business Act. Dânsul a explicat că numeroase aspecte tratate de Comisia Europeană, precum simplificarea administrativă şi în special pentru accesul la piaţa publică, au fost primite favorabil de către CEPLIS. Totuşi, delegaţia a criticat faptul că specificităţile profesiilor liberale nu au fost luate suficient în considerare în cadrul SBA. Reprezentanţii CEPLIS au subliniat că profesiile liberale nu pot fi privite ca nişte întreprinderi mici şi mijlocii « , concluzie la care a achiesat şi Doamna TRAUTMANN. În plus, aceasta a explicat că una din cauze lipsei de vizbilitate a profesioniştilor liberali în cadrul Parlamentului European o reprezintă faptul că «  nu există comisii însărcinate în mod direct cu această problemă « .

2. Realizarea unui intergrup parlamentar pe profesii liberale

Este cunoscut faptul că, pe anumite teme, eurodeputaţi din diverse grupuri politice pot să creeze un intergrup cu scopul de a lucra împreună trecând peste divergenţele de ordin ideologic. Pentru a fi oficial, un asemenea intergup trebuie să reunească eurodeputaţi din cinci grupuri politice diferite. Cu toate acestea, reglementarea unui astfel de grup este foarte strictă. Este motivul pentru care multe dintre ele sunt informale, lăsând astfel o mai mare libertate membrilor lor.

Crearea unui asemenea organism ar oferi mai multă vizibilitate profesiilor liberale şi Consiliului European al Profesiilor Liberale, iar urmarea ar fi că preocupările şi iniţiativele sale ar primi mai multă atenţie decât s – a întâmplat până acum. Eurodeputaţii au subliniat că o asemenea iniţiativă este fezabilă şi poate fi eficace pentru realizarea obiectivelor CEPLIS.

3. Crearea Academiei Profesiilor Liberale

Doamna CATHERINE TRAUTMANN şi – arătat susţinerea unui astfel de proiect. Dânsa a reamintit că Parlamentul European a făcut obiectul criticilor Comisiei Europene pe tema alegerii experţilor şi a adus ca argument Institutul Austriac care a fost angajat în anul 2003 de Comisie să întocmească un studiu asupra profesiilor reglementate.

Acesta a folosit date eronate, rezultând astfel o apreciere falsă a problemei. Eurodeputatul francez a subliniat că Academia ar putea să furnizeze date fiabile legate de profesiile liberale, facilitând astfel munca eurodeputaţilor.

III. Registrul European pentru Lobby

La data de 22 aprilie 2009, în urma concluziilor prezentate de un grup de lucru comun, Parlamentul European şi Comisia Europeană au realizat un acord în privinţa lansării unui registru voluntar comun. A fost lansată de asemnea, o nouă pagină de internet dedicata transparenţei. Totuşi, militanţii care se pronunţă pentru mai multă transparenţă ( Alianţa pentru Transparenţa în domeniul Lobbying – ului şi a unei reglementări etice – ALTER – EU ) au considerat aceste ultime discuţii drept un eşec în privinţa ameliorării transparenţei.

Registrul realizat de Comisia Europeană este accesibil încă din luna mai 2008, iar în ianuarie 2009 un raport a demonstrat ca acesta a eşuat în ceea ce priveşte creşterea tansparenţei. Una din criticile făcute de grupul ALTER – EU vizează lipsa coordonării între instituţiile europene, precum şi natura informaţiilor pe care grupurile de interes trebuie să le divulge. Parlamentul European a participat, de asemenea, la dezbatere adoptând un raport în mai 2008, prin care sublinia necesitatea înfiinţării unui registru comun obligatoriu pentru toate cele trei instituţii europene ( Parlamentul, Comisia şi Consiliul European ). Domnul SIM KALLAS, Comisarul pentru Afaceri administrative, audit şi antifraudă a reafirmat dorinţa Comisiei Europene ca registrul să fie voluntar «  Sunt convins că o abordare voluntară este mai bună decât una obligatorie, întrucât ea oferă o motivaţie în a i se alătura « .

Un alt punct important al discuţiei a fost cel legat de natura informaţiilor pe care cei implicaţi în activitatea de lobby trebuie să le divulge, mai ales pe cele privitoare la resursele financiare. Grupul de Lucru Comun a stabilit diferite reguli pentru diferite categorii de lobbyişti. De exemplu, societăţile de consultanţă trebuie să dezvăluie bugetul pe care – l consacră activităţilor de lobby şi ponderea celor mai importanţi clienţi în care ong – urile şi Think Thanks care trebuie să – şi publice întregul buget şi sursa de finanţare.

Domnul ERIK WESSELIUS de la Observatorul Corporatist European, un membru al ALTER – EU a afirmat că «  Rezoluţia Parlamentului European din luna mai 2008, care solicită un registru obligatoriu pentru lobbyşti, impune dezvăluirea numelor persoanelor şi detaliilor financiare. Acum ei şi – au dat acordul asupra unui registru voluntar în care doar numele unei minorităţi de lobbyisti, care au acces la Parlamentul European figurează şi care conţine informaţii financiare foarte fiabile şi false.

În loc ca în final să acorde publicului o imagine clară despre jocul de influenţă de la Bruxelles, Comisarul JIM KALLAS şi eurodeputaţii par că vor să cadă de acord asupra celui mai mic numitor comun. Rezultatul este un compromis ce crează o falsă impresie de transparenţă şi multe grupuri de interes european vor continua în afara oricărui scrutin popular « .

Este important de subliniat că noua pagină de internet reprezintă o legătură spre paginile electronice ale Parlamentului şi Comisiei Europene. Legătura nu duce spre un nou registru. Consiliul European a refuzat să se alăture iniţiativei şi ca urmare cele două instituţii şi – au exprimat » profundul regret că Consiliul, în calitatea sa de co – legiferator, n – a dorit să se alăture negocierilor pe marginea unui registru comun « .

În plus,ei au reiterat voinţa şi nevoia de a lucra pe aceasta problemă pe parcursul viitoarei legislaturi şi în timpul Preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene.

Alte aspecte privind registrul a atras atenţia organizaţiilor precum «  Preietenii Europei « . Problema principală a fost includerea Think Thanks în registru. Dezbaterea acesteia a luat o nouă întorsătură după ce , în prealabil, SIM KALLAS a solicitat organizaţiilor Think Thanks să se alăture, argumentând faptul că ea joacă un rol important în procesul de decizie. Domnia Sa a sublimiat că a aface lobby semnifică o întreagă activitate care are ca scop influenţarea formulării politicii şi procesul de luare a deciziilor de către instituţiile europene “.

În opinia Domnului GIL MERRIT, Secretar General al Asociaţiei Prietenii Europei, problema majoră în privinţa acestui aspect nu este dezvăluirea informaţiei, ci faptul că Think Thanks sunt rezervate în privinţa dorinţei lor de a fi considerate ca lobbyşti, deşi ele nu îndeplinesc condiţiile cerute în acest sens “. GIL MERRIT se întreabă de ce Comisia Europeană nu ia în considerare crearea unei liste separate pentru astfel de organizaţii.

Declaraţia Grupului de Lucru Comun apare cu 2 luni înaintea publicării unei evaluări de către Comisia Europeană asupra propriului registru al cărui dată de finalizare este sfârşitul lunii iunie 2009. Comisia Europeană nu a anunuţat încă, în pofida numeroaselor solicitări, criteriile pe care le va utiliza pentru a evalua succesul sau eşecul proiectului.

IV. Modernizarea Directivei 2003 / 88 / CE referitoare la timpul de lucru

Parlamentul şi Comisia Europeană nu au realizat un acord asupra moderinzării Directivei 2003 / 88 / CE privind timpul de lucru. Neînţelegerile sunt legate de unele aspecte privind organizarea timpului de lucru. Sunt 3 aspecte principale care au generat controversă între cele două instituţii, astfel :

  • clauza de neparticipare în favoarea Regatului Unit al Marii Britanii ;
  • timpul de gardă ;
  • contractele multiple.

1) În luna decembrie 2008, Parlamentul European a supus la vot această clauză, iar majoritatea deputaţilor şi – au exprimat intenţia de abolire ( 421 voturi pentru, 273 împotrivă ). Această clauză oferă statelor dreptul de a nu aplica săptămâna de 48 ore aşa cum este prevăzut în prezent ;

Motivarea acestor state este bazată pe flexibilitatea timpului de lucru şi pe necesitatea de a lăsa persoanelor mai multă libertate de alegere în privinţa programului de lucru.

2) Timpul de gardă

Consiliul şi Parlamentul European s – au opus, de asemenea, şi în privinţa timpului de gardă. Consiliul European a considerat că această prevedere trebuie să se aplice doar în cazul profesioniştilor din sănătate, deşi priveşte toate profesiile. Eurodeputatul MEDCHILD ROTHE apreciază că acest punct de vedere este « de neacceptat «  pentru Parlamentul European.

3). Contactele multiple

În perspectiva alegerilor europarlamentare, a fost readusă în discuţie ideea că Uniunea Europeană a neglijat afacerile sociale.

Eurodeputatul socialist spaniol ALEJANDRO CERCAS a considerat rezultatul votului ca «  trist «, iar un dezacord ar conduce la înrăutăţirea situaţia muncitorilor în general şi a medicilor în special.

Este pentru prima dată după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, în anul 1999, când un acord nu a putut fi luat în cadrul procedurii de conciliere. Ca urmare, Regatul Unit al Marii Britanii va continua să uziteze clauza de neparticipare, iar legislaţia actuală va continua să se aplice.

V. Noutăţi privind membrii Consiliului European al Profesiilor Liberale

    1. Consiliul de Reglementare în Domeniul Sănătăţii ( CHRE )

Consiliul de Reglementare în Domeniul Sănătăţii din Marea Britanie, membru corespondent al CEPLIS, a publicat primul său număr al Buletinului Informativ, cu apariţie trimestrială.

Temele tratate se referă la :

  • Reglementarea – rezultanta unei protecţii publice întărite ;
  • Dezbaterea publică a deciziilor Consiliului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor ;
  • Poziţia CEPLIS faţă de legislaţia europeană.
    1. Federaţia Europeană a Medicilor Radilogi din Franţa

La data de 7 mai 2009, Federaţia Naţională a Medicilor Radiologi din Franţa a înaintat Ministrului francez al Sănătăţii şi Sportului o petiţie cuprinzând 60.000 de semnături intitulată “ Nu deşertului medical “.