OPINIE JURIDICĂ

Ordinul Geodezilor din România s-a constituit în temeiul prevederilor Legii nr. 16/2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi Legii nr. 7/1996, art. 63 alin. (2), conform căruia: „ Persoanele autorizate privind desfăşurarea activităţii de realizare şi de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei şi catrografiei de către persoanele fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României vor proceda, în baza legii speciale, la constituirea unei uniuni profesionale.’’

II. Cadrul procedural de admitere de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate a Legii 16/2007.

Prin adoptarea Deciziei nr. 1150/06.11.2008, Curtea Constituţională a avut în vedere aspecte formale, de ordin procedural, în sensul că: Potrivit Constituţiei, legile organice pot fi adoptate numai în domeniile expres prevăzute de art. 73 alin. (3), iar organizarea şi exercitarea profesiei de geodez, reglementată de Legea nr. 16/2007, nu se regăseşte printre acestea şi nici, conform lit. t) a aceluiaşi alineat, printre ’’celelalte domenii’’.

În consecinţă, admiterea excepţiei se datorează numai faptului că legea a fost adoptată ca lege organică. Raportat la domeniul de reglementare, procedura de adoptare a legii trebuia să fie, conform prevederilor constituţionale, cea stabilită pentru legile ordinare. Prin urmare, nu s-a apreciat neconstituţional conţinutul Legii 16/2007.

III. Vidul legislativ creat ca urmare a admiterii excepţiei de neconstituţionalitate

Anterior adoptării Legii 16/2007, desfăşurarea activităţii de realizare şi de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei de către persoanele fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României era reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr.10/2000.

Conform prevederilor art. 46 alin. (2) din Legea 16/2007, Ordonanţa Guvernului nr. 10/2000 a fost abrogată.

Potrivit prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea 24/2000, privind normele de tehnică legislativă :’’Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial.’’

În acest context, rezultă că se impune corelarea de către Parlamentul României sau Guvern, potrivit art. 31 alin. (3) din Legea 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a prevederilor Legii 16/2007 cu dispoziţiile constituţionale, cerinţă ce se impune şi ca urmare a implementării Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi calificărilor profesionale.

Reglementarea prin lege specială a profesiei de geodez va crea cadrul legal ce va conferi posibilitatea geodezilor înscrişi în ordinul profesional să practice profesia şi în spaţiul Comunităţii Europene .

IV. Efectul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a Legii 16/2007

Art. 31 alin. (3) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale stipulează: ’’Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constuţionale, dacă în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după, caz, nu pune de acord prevederile constituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.’’

Art. 147 alin. (4) din Constituţie statuează: ’’Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.’’

Faţă de acest cadru legislativ, rezultă următoarele:

a) Legea constituie o modalitate de înfiinţare a unei persoane juridice, Ordinul fiind atestat ca persoană juridică de drept privat, apolitică şi de interes public prin Legea 16/2007, lege care şi-a încetat efectele ca urmare a admiterii excepţiei de neconstituţionalitate prin Decizia 1150/06.11.2008.

b) Având în vedere că efectele juridice ale Deciziei 1150/06.11.2008 operează numai pentru viitor, rezultă că încetarea efectelor Legii16/2007 nu pot conduce la desfiinţarea Ordinului, în caz contrar s-ar încălca principiul neretroactivităţii, consacrat de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie.

c) Luând în consideraţie competenţele stabilite de Legea fundamentală prin art. 73-78, în ceea ce priveşte atribuţiile Parlamentului, şi art. 142-147 privind atribuţiile Curţii Constituţionale, rezultă că numai autoritatea emitentă, în speţă Parlamentul României, are competenţa de a corela legea conform cerinţelor constituţionale, admiterea excepţiei neechivalând cu abrogarea legii.

d) Apreciem că, în virtutea prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea 7/1996, Ordinul poate să funcţioneze în continuare, dar în cadrul unor parametrii care ţin de funcţionarea internă, nemaiavând, până la elaborarea unui nou act normativ, posibilitatea să emită acte privind autorizarea persoanelor pentru dobândirea dreptului de semnătură, funcţionarea comisiilor, publicarea Registrului Naţional al Geodezilor.

e) În cadrul activităţii de funcţionare internă, considerăm că pot fi efectuate activităţi de organizare, evidenţă, administrarea patrimoniului, efectuarea cheltuielilor de întreţinere şi personal. Aceast punct de vedere este agreat şi de membrii Colegiului director.

Menţionăm că aspectele juridice pe care le-a declanşat Decizia Curţii Constituţionale au un caracter deosebit, nereglementat expres de actele normative şi neclarificat de doctrină, opinia a fost ca şi în cazul declarării ca neconstituţională a Legii CNSAS, că instituţia nu se desfiinţează prin declararea ca neconstituţională a legii, existând obligaţia Parlamentului României şi a Guvernului de a adopta un act normativ, corelat cu procedura şi normele constituţionale.

Precizăm că în România sunt reglementate prin lege o serie de profesii ce au conferit persoanelor care au întrunit condiţiile de exercitare un nou statut bazat pe competenţă, profesionalism şi respect în relaţiile cu beneficiarii, persoane fizice şi juridice, cu posibilitatea exercitării profesiei şi în spaţiul Comunităţii Europene. Spre ştiinţă amintim: Legea 308/2004, privind profesia de medic dentist, Legea 184/2001 legea arhitecţilor, Legea 306/2004, privind exercitarea profesiei de medic, Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, Legea 36/1995 a notarilor publici etc.

Având în vedere cadrul legislativ european şi naţional, privind exercitarea profesiilor liberale, apreciem că trebuie să existe din partea tuturor specialiştilor respect faţă de statutul profesiei, consens privind aportul pentru promovarea, susţinerea şi reglementarea acestei profesii prin lege specială.

Această notă reprezintă un punct de vedere privind efectele Deciziei nr. 1150/06.11.2008, fără a avea pretenţia că este o interpretare imbatabilă, raportat la complexitatea speţei.

Avocat Coroiu Vasilica

Ordinul Geodezilor din România este înfiinţat şi funcţionează în conformitate cu Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez nr. 16/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007. Ordinul Geodezilor din România este organizaţie profesională, nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă.

Ordinul are are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de geodez.

Forurile de conducere ale Ordinului sunt: Conferinţa naţională, Consiliul naţional, Colegiul director şi Preşedintele Ordinului.

Ordinul are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu.

Activitatea Ordinului se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfăşoară, precum şi din donaţii legale, sponsorizări sau alte surse, în condiţiile legii.

Ordinul este singura asociaţie profesională care acordă geodezilor dreptul de semnătură şi gestionează Registrul Naţional al Geodezilor.

Geodezul dobândeşte drept de semnătură dacă îndeplineşte condiţiile de onorabilitate şi de stagiu profesional. Dobândirea dreptului de semnătură atrage obligatoriu înscrierea geodezului în Registrul Naţional al Geodezilor, care se publică anual în Monitorul Oficial al României.

Dreptul de semnătură implică asumarea de către geodezul care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de beneficiar şi de autorităţile publice cu privire la realizarea proiectelor şi lucrărilor de specialitate, cu respectarea legislaţiei în domeniu.

Activitatea geodezului reprezintă un serviciu de interes public cu implicaţii tehnice, economice, sociale, juridice şi are statutul unei funcţii autonome exercitate în cadrul unei profesii liberale. În exerciţiul profesiei sale liberale, geodezul realizează în nume propriu şi sub răspundere personală, lucrări publice sau private precum şi documentaţiile corespunzătoare specializării sale, care nu pot fi recunoscute legal decât dacă sunt realizate de un geodez cu drept de semnătură.

Practica geodeziei este o activitate complexă şi de furnizare de servicii, prin care se realizează proiecte, studii, teme şi programe de cercetare, documentaţii, lucrări tehnice şi alte asemenea activităţi, care presupune o pregătire universitară. În practica profesiei sale, geodezul cu drept de semnătură are nevoie de profunde cunoştinţe de specialitate din domeniul geodeziei, completate cu cunoştinţe de drept civil şi administartiv, de urbanism şi amenajarea teritoriului, de noţiuni de evaluare a bunurilor imobile, de noţiuni de management si alte cunoştinţe din domeniul ingineriei civile. Aceste cunoştinţe teoretice şi practice geodezul le dobândeste prin programe de studii universitare de lungă sau scurtă durată.